counter create hit România în lumini și umbre (1909-1919) - Download Free eBook
Hot Best Seller

România în lumini și umbre (1909-1919)

Availability: Ready to download

„Publicată în 1921, la finele Marelui Război, cartea canadiencei Ethel Greening Pantazzi este un minunat amestec de istorii şi istorie. Volumul debutează luminos, într-o Românie necontaminată de smogul revoluţiei industriale şi unde, cum mărturisea autoarea, te puteai uşor transporta în secolul al XV-lea. Luminile unui trai confortabil şi îndestulat se sting parcă simbolic „Publicată în 1921, la finele Marelui Război, cartea canadiencei Ethel Greening Pantazzi este un minunat amestec de istorii şi istorie. Volumul debutează luminos, într-o Românie necontaminată de smogul revoluţiei industriale şi unde, cum mărturisea autoarea, te puteai uşor transporta în secolul al XV-lea. Luminile unui trai confortabil şi îndestulat se sting parcă simbolic în seara intrării României în Primul Război Mondial, în vara anului 1916. Semnalul de alarmă ce anunţă un raid aerian chiar în acea noapte de 14/27 august şi întunericul ce acoperă Capitala deschid o perioadă intensă în viaţa familiei Pantazzi. Urmează retragerea şi rezistenţa în supraaglomerata şi deznădăjduita capitală moldavă, cu privaţiuni materiale şi spectrul foametei şi frigului. Evadarea spre aparent mai liniştita Odessă aduce cu sine doar o noapte şi mai adâncă. Victoria bolşevicilor, în toamna anului 1917, a schimbat total viaţa liniştitei colonii româneşti din Odessa, iar arestarea soţului autoarei, alături de alţi reprezentanţi ai protipendadei româneşti, a prilejuit şi momentul de eroism al canadiencei, după întâlnirea cu un curajos compatriot, celebrul colonel Boyle. Însă dincolo de toate acestea, cartea lui Ethel Greening Pantazzi rămâne o istorie frumoasă despre români în vremea în care luminoasa Belle Époque făcea loc întunecatului Grande Guerre.“ (Constantin ARDELEANU) 18 aprilie 1918 Viceconsulul britanic din Teodosia (un negustor grec), informat că Boyle era cu prizonierii, l-a ajutat să pună la cale evadarea. Într-o după-amiază a trimis un mesager să-l cheme pe acesta la biroul lui; colonelul, care până atunci nu-şi părăsise grupul nici măcar pentru un ceas, înţelegând gravitatea mesajului, a pornit pe dată spre oraş. Sfătuindu-i pe prizonieri să se pregătească pentru o plecare rapidă şi care să nu stârnească suspiciunile paznicilor, i-a lăsat pe toţi într-o stare de mare agitaţie. Au trecut câteva ore, s-a lăsat seara şi el încă nu se întorsese. Deodată s-a auzit un zgomot de paşi. Un detaşament de 20 de bărbaţi bine înarmaţi a intrat în curte, luându-i pe chinezi pe nepregătite şi capturându-i rapid. Colonelul Boyle era unul dintre nou-sosiţi; imediat le-a comandat prizonierilor să se alinieze în grupuri de câte patru şi să ajungă în pas alergător în port, unde un vas era pregătit să-i ducă pe mare. Nu trebuia pierdut nici un moment, căci marinarii bolşevici hotărâseră să-i lichideze în acea noapte.


Compare

„Publicată în 1921, la finele Marelui Război, cartea canadiencei Ethel Greening Pantazzi este un minunat amestec de istorii şi istorie. Volumul debutează luminos, într-o Românie necontaminată de smogul revoluţiei industriale şi unde, cum mărturisea autoarea, te puteai uşor transporta în secolul al XV-lea. Luminile unui trai confortabil şi îndestulat se sting parcă simbolic „Publicată în 1921, la finele Marelui Război, cartea canadiencei Ethel Greening Pantazzi este un minunat amestec de istorii şi istorie. Volumul debutează luminos, într-o Românie necontaminată de smogul revoluţiei industriale şi unde, cum mărturisea autoarea, te puteai uşor transporta în secolul al XV-lea. Luminile unui trai confortabil şi îndestulat se sting parcă simbolic în seara intrării României în Primul Război Mondial, în vara anului 1916. Semnalul de alarmă ce anunţă un raid aerian chiar în acea noapte de 14/27 august şi întunericul ce acoperă Capitala deschid o perioadă intensă în viaţa familiei Pantazzi. Urmează retragerea şi rezistenţa în supraaglomerata şi deznădăjduita capitală moldavă, cu privaţiuni materiale şi spectrul foametei şi frigului. Evadarea spre aparent mai liniştita Odessă aduce cu sine doar o noapte şi mai adâncă. Victoria bolşevicilor, în toamna anului 1917, a schimbat total viaţa liniştitei colonii româneşti din Odessa, iar arestarea soţului autoarei, alături de alţi reprezentanţi ai protipendadei româneşti, a prilejuit şi momentul de eroism al canadiencei, după întâlnirea cu un curajos compatriot, celebrul colonel Boyle. Însă dincolo de toate acestea, cartea lui Ethel Greening Pantazzi rămâne o istorie frumoasă despre români în vremea în care luminoasa Belle Époque făcea loc întunecatului Grande Guerre.“ (Constantin ARDELEANU) 18 aprilie 1918 Viceconsulul britanic din Teodosia (un negustor grec), informat că Boyle era cu prizonierii, l-a ajutat să pună la cale evadarea. Într-o după-amiază a trimis un mesager să-l cheme pe acesta la biroul lui; colonelul, care până atunci nu-şi părăsise grupul nici măcar pentru un ceas, înţelegând gravitatea mesajului, a pornit pe dată spre oraş. Sfătuindu-i pe prizonieri să se pregătească pentru o plecare rapidă şi care să nu stârnească suspiciunile paznicilor, i-a lăsat pe toţi într-o stare de mare agitaţie. Au trecut câteva ore, s-a lăsat seara şi el încă nu se întorsese. Deodată s-a auzit un zgomot de paşi. Un detaşament de 20 de bărbaţi bine înarmaţi a intrat în curte, luându-i pe chinezi pe nepregătite şi capturându-i rapid. Colonelul Boyle era unul dintre nou-sosiţi; imediat le-a comandat prizonierilor să se alinieze în grupuri de câte patru şi să ajungă în pas alergător în port, unde un vas era pregătit să-i ducă pe mare. Nu trebuia pierdut nici un moment, căci marinarii bolşevici hotărâseră să-i lichideze în acea noapte.

30 review for România în lumini și umbre (1909-1919)

  1. 5 out of 5

    Alex.Rosetti

    Volumul acesta reuseste sa "demonstreze" cat de putin am evoluat in ultima suta de ani. Sau cel putin eu in cheia aceasta l-am "deslusit". Asa ca redau cateva citate pentru a ilustra acest lucru. “Daca as descrie Bucurestii in cateva cuvinte, as spune ca sunt ca o femeie incantatoare, cu o multime de defecte, insa nespus de ispititoare - poate in pofida defectelor sau poate datorita acestora. Contrastul dintre modernismul febril si medievalismul evident este izbitor. Pe de o parte, occidental, pa Volumul acesta reuseste sa "demonstreze" cat de putin am evoluat in ultima suta de ani. Sau cel putin eu in cheia aceasta l-am "deslusit". Asa ca redau cateva citate pentru a ilustra acest lucru. “Daca as descrie Bucurestii in cateva cuvinte, as spune ca sunt ca o femeie incantatoare, cu o multime de defecte, insa nespus de ispititoare - poate in pofida defectelor sau poate datorita acestora. Contrastul dintre modernismul febril si medievalismul evident este izbitor. Pe de o parte, occidental, parizian, elegant, pe de alta, este oriental, provincial si de o mizerie pitoreasca. Este intocmai oglinda ce reflecta cu fidelitate imaginea acestei tari vechi si noi in acelasi timp, aflata la hotarul dintre Occident si Orient.” (p. 76) “Chiar si in cartierele instarite poti sa vezi un palat si un bordei unul langa altul. Puii de gaina sunt omniprezenti, iar cantatul cocosilor este iritant in zori, dar preferabil fata de urletele canilor de provencie. (p. 78) Exista o societate pentru protectia animalelor in Romania si nu inteleg de ce nu se iau masuri sa scape orasele de aceasta problema periculoasa.” (p. 132) “Este cel mai scump oras in care am avut nefericirea sa-mi risipesc banii. Proprietarii de restaurante de aici isi permit sa-I priveasca de sus pe europeani, caci preturile lor sunt exorbitante! Dar cat de divine sunt restaurantele din Bucuresti! Nici in Paris n-am gustat asemenea delicatese ca la Capsa. Restaurantul si cofetaria sunt locurile preferate ale celor din lumea buna. Fantii de toate varstele, instalati la masutele de pe trotuar (cand e vreme frumoasa) sorb aperitifs si cantaresc din priviri fiecare doamna care trece pe langa ei, de la zece dimineata pana la miezul noptii.” (p. 77) “In spitale totul este necorespunzator si invechit si, cu exceptia salilor de operatie, mult sub standardele moderne. … Cand cei instariti au nevoie de operatii sau tratamente, se grabesc sa mearga in Elvetia; nu sunt deloc manati de datoria de a avea echipamente moderne in spitalele de acasa.” (p. 155) “Nu vazusem nicio pompa moderna in Romania (p. 55) Baia se foloseste doar o data pe saptamana. Fiind prima de acest gen pe care prietenii nostrii au vazut-o, multii dintre ei ne cer permisiunea s-o arate altor cunostinte atunci cand ne viziteaza.” (p. 64) “In situatia lor actuala, romanii au multe calitati vrednice de lauda: sunt ospitalieri, blanzi si remarcabil de inteligenti. Dragostea fata de locurile natale (de locul in sine si de satul stramosesc) I-a ajutat sa reziste invaziilor si persecutiilor strina timp de secole. Pretul platit pentru a supravietui consta intr/o anumita ambiguitate morala specifica celor care au trait multa vreme sub jug strain. Propriul lor interes este principala lor valoare, pe cand binele intregii comunitati sau idealurile altruiste sunt n afara preocuparilor lor. Sunt oarecum vicleni si au o profunda lipsa de incredere fata de inovatii si dei noi.” (p. 102) “La romani exista o discrepanta surprinzatoare intre hainele, bijuteriile si aspectul chic al unei persoane si nivelul de bun-gust si de comfort al casei. Cand cunosti o englezoiaca, e relativ simplu sa-ti dai sema care sunt posibilitatile ei domestice dupa felul in care este imbracata, caci are mai multa grija de casa, pentru intretinerea careia cheltuieste cea mai mare parte a banilor, decat de propriia persoana. Nu si aici! O femeie eleganta, bine imbracata, poate avea o casa anosta, mobilata intr-un stil lipsit de oriiginalitate si, desi e intotdeauana bine pusa la punct pe strada, acasa poate sta in capot si batic! Meniuri excelente, mult mai delicioase si mai bine preparate ca la noi, sunt servite netam - nesam, cu excceptia ocaziilor formale. Unele familii au doua sufragerii, una pentru ziua si una pentru oaspeti, astfel ca placerea latina se vede cu ochiul liber.” (p. 90) “Romanii sunt foarte comozi cand vine vorba de activitatile fizice, asa ca orice moment de odihna poate sa se prelungeasca ore intregi. … Romanii instariti petrec o luna pe an intr-o statiune balneara din Franta sau Germania pentru a-si reface sanatatea dupa sedentarismul din restul anului. Parerea mea este ca romanii au un temperament asemanator cu cel al italienilor pe care I-am cunoscut si, desi mintile lor poseda logica si claritatea caracteristice raselor latine, au aceeasi inclinatie spre misticism si fatalism ce poate fi intalnita la turci sau rusi. De multe ori lasa sa se intample lucrurile de la sine pentru ca “asa e scris!”.” (p. 74) Ps1. O ironie a ISTORIEI: “A inteles ca venise momentul crucial. S-a ridicat si a inceput in modul cel mai sincer sa apere cauza romanilor. Amiralul a ascultat tacut, batand usor cu degetele in masa. Apoi, intorcandu/se catre mine, a spus cu un mic zambet: - ce preferati, regimul german sau cel bolsevic? Am raspuns fara sa ezit si sincer: - German, desigur. “ Ps2. “Prapastia dintre clasele sociale nu poate fi micsorata decat prin promovarea si dezvoltarea educatiei.” (p. 44)

  2. 4 out of 5

    Horia Bura

    Excelente memoriile doamnei EGP, care reușește să surprindă o Românie a contrastelor - după cum sugerează și titlul cărții - înainte de intrarea în Primul Război Mondial și din timpul acestuia! Dincolo de aventurile demne de povestit prin care a trecut ea, o canadiancă dârză măritată cu un comandor român, și familia ei, în anii războiului, această mărturie este valoroasă pentru perspectiva pe care o oferă un străin asupra României la începutul secolului al XX-lea. Cea mai interesantă parte mi s- Excelente memoriile doamnei EGP, care reușește să surprindă o Românie a contrastelor - după cum sugerează și titlul cărții - înainte de intrarea în Primul Război Mondial și din timpul acestuia! Dincolo de aventurile demne de povestit prin care a trecut ea, o canadiancă dârză măritată cu un comandor român, și familia ei, în anii războiului, această mărturie este valoroasă pentru perspectiva pe care o oferă un străin asupra României la începutul secolului al XX-lea. Cea mai interesantă parte mi s-a părut a fi, desigur, cea a suferințelor și necazurilor îndurate în timpul refugiului la Iași și, mai ales, la Odessa, undeva EGP și familia ei s-au confruntat cu hoardele bolșevice care tocmai preluaseră puterea în Rusia. În ciuda lipsei vreunei mari virtuozități literare sau stilistice, EGP redă prin forma unui jurnal, deci quasisincron cu evenimentele trăite, esența dură a unor vremuri extrem de dificile și complicate, marcate de numeroase lipsuri alimentare, vestimentare și de orice altă natură, dar și de mari schimbări - „prefaceri”, cum se spunea cândva - politice, într-un spațiu vecin României.

  3. 5 out of 5

    Francesca Gehl

    România de la începutul secolului XX, văzută prin ochii unei canadience căsătorită cu un ofițer naval român. O perpectivă unică și extrem de interesantă asupra României. O carte plină the umanitate: tristețe și umor, suferință și bucurie. Deși este un volum de memorii (ce conține doar întâmplări reale), uneori ai impresia că citești un roman de dragoste/aventură. Vă veți gândi la această carte cu mult după ce o veți fi terminat.

  4. 4 out of 5

    bubblegum princess

  5. 4 out of 5

    Mara

  6. 4 out of 5

    Bica

  7. 4 out of 5

    Mariana P

  8. 4 out of 5

    Cristina

  9. 5 out of 5

    Oana Constantin

  10. 4 out of 5

    Eric Ciorkine

  11. 5 out of 5

    Alexandra

  12. 4 out of 5

    Liviu

  13. 4 out of 5

    Andreea Lupșor

  14. 5 out of 5

    Dan Nitu

  15. 4 out of 5

    Diana

  16. 5 out of 5

    Cristian Țiolan

  17. 5 out of 5

    Mihai Casu

  18. 5 out of 5

    Miruna Runcan

  19. 5 out of 5

    Bogdan Uzum

  20. 5 out of 5

    Octavian Pana

  21. 5 out of 5

    Sandra

  22. 4 out of 5

    Alexandru Daniel

  23. 4 out of 5

    Laura

  24. 4 out of 5

    Gubi

  25. 5 out of 5

    Tina

  26. 5 out of 5

    Cristian

  27. 5 out of 5

    Mădălina Ursu

  28. 4 out of 5

    Adrian Banu

  29. 5 out of 5

    Sorina

  30. 5 out of 5

    Darkos Van Der Marcai

Add a review

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Loading...
We use cookies to give you the best online experience. By using our website you agree to our use of cookies in accordance with our cookie policy.